|
în 1940 nu mai era în viaţă nimeni - toţi fuseseră exterminaţi în gulaguri.
Ţinta sovieticilor a fost Pan Halipa, întrucât, dintre vechii luptători pentru cauza naţională şi, ulterior, fruntaşi ai Sfatului Ţării, doar el mai prezenta interes pentru dânşii. Astfel, la acea vreme, primul preşedinte al Sfatului Ţării, Ion Inculeţ, nu mai era în viaţă din 1940, Constantin Stere, cel de-al doilea preşedinte al Sfatului Ţării, murise încă în 1936, Daniel Ciugureanu, prim-ministru în exerciţiu la momentul Unirii, murise la Sighet în 1950, Ion Pelivan era întemniţat la Sighet, aşa că, dintre protagoniştii Unirii, „accesibil” era doar Halipa, preşedinte al Sfatului Ţării care unise Basarabia cu România fără condiţii.
Pantelimon Halipa era arestat încă de la 5 mai 1950 şi se afla la închisoarea Sighet şi iată că, la vârsta de aproape 70 de ani, acesta se pomeneşte extrădat, la 26 martie 1952, în URSS şi localizat în RSS Moldovenească, or. Chişinău, întemniţat în puşcăria internă (specială) a NKVD-ului moldovenesc.
Extrădarea a fost efectuată printr-o procedură simplă: un proces-verbal, dactilografiat în grabă la maşina de scris, cu multiple greşeli gramaticale. Acesta demonstrează, pe de o parte, nivelul de carte al alcătuitorilor, iar pe de alta - graba în care a fost întocmit actul. Şi părţile care predau-primeau pe cel extrădat nu sclipeau prin grade: locotenent, locotenent-major din partea română şi maior, lt. colonel din partea sovietică, de parcă ar fi extrădat un muncitor de rând, dar nu un fost preşedinte de parlament.
La trei zile de la extrădare, pe 30 martie 1952, NKVD-ul RSS Moldoveneşti i-a intentat lui Halipa un dosar penal în baza art. 54-4, 54-6, 54-11 Cod Penal al RSS Ucrainene - activitate contrarevoluţionară, activitate antisovietică, spionaj.
Nu fără efort (doar în baza unei decizii a Curţii Supreme de Justiţie), am reuşit să ţin în mână şi am studiat acest dosar penal care se păstrează în depozitul special al Serviciului de Informaţie şi Securitate al R. Moldova. Lecturându-l rând cu rând, pagină cu pagină, am constatat că, pentru a-şi atinge mai uşor scopul, anchetatorul a folosit câteva scheme, bine cunoscute maşinăriei sovietice de exterminare: interogarea pe timp de noapte şi timpul îndelungat al interogării pentru a răspunde doar la câteva întrebări. Ambele procedee aveau acelaşi scop - smulgerea mărturiilor necesare. În cazul lui Halipa, bolşevicii au recurs „din belşug” la aceste metode.
Dosarul penal intentat lui Halipa poartă nr. 6253 şi este compus din trei volume.
Volumul I cuprinde 364 de pagini. Primul act aflat aici datează cu data extrădării - 26 martie 1952 (procesul-verbal de primire-predare), iar ultimul - cu 24 mai 1952 (rechizitoriul). În vol. I sunt concentrate actele procedurale ce vizează direct şi la care a participat nemijlocit Halipa: procesul-verbal de primire-predare (de extrădare), ordonanţa de începere a urmăririi penale, ordonanţa de reţinere, mandatul de arest, chestionarul personal, poza la data extrădării, procesele-verbale de interogare ş.a. Este volumul „de bază” al anchetei preliminare.
Volumul al II-lea cuprinde 191 de pagini şi este compus din aşa-numitele probe, materiale la cauza penală respectivă: poze ale lui Pan Halipa de unul singur şi în grup (de parcă acestea pot constitui probe pentru învinuirea adusă), fotocopii ale unor procese-verbale ale şedinţelor Sfatului Ţării, fotocopii ale unor articole din ziare, alte documente care, potrivit anchetatorului „cimentau” învinuirile aduse lui Halipa.
Volumul al III-lea are 308 pagini. În el sunt plasate mai multe extrase din procesele-verbale de interogare ale unor deputaţi în Sfatul Ţării capturaţi de bolşevici încă în anul 1940 în care aceştia explică unele din activităţile/acţiunile lui Halipa.
Procesele-verbale ale interogatorului sunt scrise de mână impecabil: caligrafic, citeţ, ceea ce surprinde. Abia la finele lecturii dosarului am constatat că lui Halipa, la interogatorul următor, i se aducea procesul-verbal transcris, pe care el doar îl semna. Există şi varianta dactilografiată a procesului-verbal.
Bine documentat, anchetatorul (căpătase experienţă în anchetarea deputaţilor Sfatului Ţării rămaşi în Basarabia la 28 iunie 1940), la fiecare interogatoriu pune în discuţie/interogare un singur subiect sau eveniment, de obicei legat de ordinea cronologică a evenimentelor din 1917-1918 din Basarabia. Uneori, la interogarea următoare, anchetatorul revine pentru a preciza anumite momente consemnate în procesul-verbal anterior.
Interogatoriul se făcea cu ajutorul interpretului. Halipa, deşi recunoaşte mai târziu că vorbeşte limba rusă, solicită totuşi ca interogatoriul să fie efectuat în limba română. Nu cunoaştem formula exactă a întrebării şi nici a răspunsului, întrucât procesul-verbal consemnează doar varianta rusă a acestora.
În mai puţin de două luni, Halipa este interogat de 30 de ori, în unele cazuri - de două ori pe zi. Iată cum a decurs acest „proces” în 1952.
Acte referitoare la arestul lui Pan Halipa
l 26 martie - Pan Halipa este extrădat în URSS;
l 27 martie - este întocmită ordonanţa de reţinere a lui Pan Halipa;
l 27 martie - este emisă ordonanţa privind alegerea măsurii preventive de reţinere sub strajă a lui Pan Halipa;
l 27 martie - este întocmită şi adusă la cunoştinţă ordonanţa de arest a lui Pan Halipa.
Interogările
l 28 martie - Interogatoriul începe la 20.30 şi se termină la ora 24.00 min;
l 29 martie - Interogatoriul începe la 11.40 şi se termină la 17.40;
l 31 martie - Interogatoriul începe la 10.20, terminat la 17.00;
l 2 aprilie - Interogatoriul începe la 22.00, terminat la 04.30, 3 aprilie;
l 5 aprilie - Interogatoriul începe la ora (nu este indicată), terminat (nu este indicat);
l 7 aprilie - Interogatoriul începe la ora (nu este indicată), întrerupt la 02.40, 8 aprilie;
l 8 aprilie - Continuarea interogatoriului din 7 aprilie. Început la 08.00 şi terminat la 15.30;
l 11 aprilie - Interogatoriul începe la 12.00, terminat la 15.00;
l 11 aprilie - Interogatoriul începe la 21.40, terminat la 03.05, 12 aprilie;
l 14 aprilie - Interogatoriul începe la 20.30, întrerupt (ora nu-i indicată);
l 16 aprilie - Interogatoriul începe la 21.30, terminat la 02.45, 17 aprilie;
l 18 aprilie - Interogatoriul începe la 11.00, terminat la 18.00;
l 18 aprilie - Interogatoriul începe la 21.00, întrerupt la 04.45, 18 aprilie;
l 21 aprilie - Interogatoriul începe la 11.00, întrerupt la 16.00;
l 25 aprilie - Interogatoriul începe la 11.15, întrerupt la 15.45;
l 25 aprilie - Interogatoriul începe la 23.30, terminat la 03.00, 26 aprilie;
l 28 aprilie - Interogatoriul începe la 21.40, întrerupt la 04.55, 29 aprilie;
l 29 aprilie - Interogatoriul începe la 21.00, terminat la 02.45, 30 aprilie;
l 6 mai - Interogatoriul începe la 10.00, întrerupt la 16.00;
l 6 mai - Interogatoriul începe la 20.00, terminat la 24.00;
l 7 mai - Interogatoriul începe la 10.00, terminat la 16.30;
l 12 mai - Interogatoriul începe la 10.00, terminat la 16.00;
l 14 mai - Interogatoriul începe la 20.30, terminat la 03.20, 15 mai;
l 16 mai - Interogatoriul începe la 11.00, întrerupt la 16.00;
l 19 mai - Interogatoriul începe la 11.00, întrerupt la 16.00;
l 19 mai - Interogatoriul începe la 21.00, întrerupt la 04.20, 20 mai;
l 21 mai - Interogatoriul începe la 21.20, întrerupt la 02.30, 22 mai;
l 22 mai - Continuarea interogatoriului 11.00, întrerupt la 17.35;
l 22 mai - Interogatoriul începe la 23.00, întrerupt la 07.00, 23 mai;
l 24 mai - Interogatoriul începe la 14.40, terminat la 15.00;
l 26 mai - Este înaintat rechizitoriul.
Judecata
l 21 iunie - Şedinţa de judecată începe la 10.30 şi-i întreruptă la 21.45, când instanţa se retrage pentru deliberare;
l 22 iunie - Ora 00.45, preşedintele citeşte sentinţa. Ora 01.05, şedinţa de judecată se declară închisă.
Sentinţa şi întemniţarea
Pan Halipa este condamnat la 25 de ani de închisoare, fără privarea de drepturi civile, cu confiscarea averii. Este internat în lagăre din regiunea Krasnoiarsk, Siberia.
Expulzarea din URSS
1 decembrie 1955, Pan Halipa este expulzat din URSS şi transmis României în calitate de infractor.
|
